Definita cuvantului diademă
DIADÉMĂ s.f. Obiect de podoabă în formă de cunună împodobită cu pietre scumpe, cu care suveranii își încoronau fruntea ca semn al regalității. ♦ Bijuterie pe care o poartă femeile pe frunte la anumite ocazii. [Pron. di-a-, var. diadem s.n. / < lat., gr. diadema, cf. fr. diadème].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu diademă
preparandálă, preparandále, adj. f. (înv. și reg.; în sintagma) școala preparandală = școala normală, liceu pedagogic. Vezi definitia »
TRANSCURÉNȚĂ s.f. (Med.) Complicație care apare pe neașteptate în cursul unei boli. [Et. incertă]. Vezi definitia »
TÍFLĂ, tifle, s. f. Gest batjocoritor făcut cu palma întinsă, cu degetul mare apropiat de vârful nasului și cu celelalte degete desfăcute și agitate; bleandă2. ◊ Expr. A da (cuiva) cu tifla ori a da (sau a arunca cuiva) o tiflă = a) a face gestul descris mai sus; b) a disprețui, a desconsidera, a sfida; a renunța cu dispreț la ceva. – Din ngr. tifla. Vezi definitia »
PICIÓCĂ s. f. v. picioică. Vezi definitia »
cúrmă s.f. (reg.) ascuțiș, tăiș. Vezi definitia »