BOGĂTÁN, -Ă, bogătani, -e, s. m. și f. (Depr.) Bogătaș (rural). – Bogat + suf. -an. Vezi definitia »

clabán, clabáni, s.m. (reg.) om de nimic, pramatie, chelbereață. Vezi definitia »

FARINGIÁN, -Ă adj. referitor la faringe. (< fr. pharyngien) Vezi definitia »

tîrtán (-ni), s. m. – 1. Evreu. – 2. Plante (Salsola kali, Crambe tartarica). Germ. Untertan „persoană” (Philippide, Principii, 157; Borcea, 215), unde un a fost tratat ca art. indefinit, cf. omidă, strachină. Numele se explică prin faptul că evreii erau considerați persoane străine pînă în 1878, și în această calitate se bucurau de anumite privilegii. Conține o nuanță puternic depreciativă. Vezi definitia »

ASTRAHÁN s. n. Blană cu părul mătăsos și creț, obținută de la mieii unei rase de oi (originară din Astrahan). ♦ Haină lucrată din astfel de blană. – Din Astrahan. Vezi definitia »