Definita cuvantului difluență
DIFLUÉNȚĂ s.f. 1. Ramificare în două brațe a albiei unui râu la vărsarea în alt râu; locul unde se produce acest fenomen. ◊ Difluență glaciară = despărțirea unui ghețar în două brațe, care înaintează în aval de ambele părți ale unui interfluviu. 2. Fluidificare. [< fr. diffluence].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu difluență
INCLINOGRÁMĂ, inclinograme, s. f. Grafic în care se reprezintă proiecția pe plan orizontal a poziției axei unei sonde, incluzând variația înclinării sondei cu adâncimea și variația azimutului corespunzător. – Din engl. inclinogram. Vezi definitia »
chírcă (-ci), s. f. – Sapă. Rus. kirka (Philippide, Viața rom., IV (1907), p. 39; DAR). Cuvînt rar, în Mold. și Dobr. Vezi definitia »
AMILOIDÓZĂ s. f. Fenomen patologic care constă în formarea și depozitarea în anumite organe a unei substanțe proteice amorfe. [Pr.: -lo-i-] – Din fr. amyloïdose. Vezi definitia »
VÍZĂ1, vize, s. f. Însemnare, parafă etc. trecută de o autoritate pe un act, pentru a-i da valabilitate, pentru a-i confirma primirea etc. – Din fr. visa. Vezi definitia »
STRÍGĂ, strigi, s. f. 1. (În superstiții) Ființă imaginară închipuită ca o femeie care chinuiește copiii mici, ia mana de la vaci etc. 2. Pasăre răpitoare de noapte, de culoare galbenă-roșcată, cu pete brun-închis, care se hrănește mai ales cu șoareci (Tyto alba guttata). 3. Fluture mare cu pete albe pe aripi, asemănătoare cu un cap de mort, care zboară numai în amurg și care, când este prins, scoate un zgomot ascuțit ca un strigăt; cap-de-mort (Acherontia atropos). – Lat. striga. Vezi definitia »