MOLESTÁ vb. I. tr. 1. A brutaliza. 2. A necăji; a vexa, a jigni. [< fr. molester, cf. lat. molestare]. Vezi definitia »

HEPT(A)- elem. „șapte”. (< fr. hept/a/-, cf. gr. hepta) Vezi definitia »

PRECUVÂNTÁ, precuvântez, vb. I. Tranz. (Înv.) A scrie, a face o precuvântare. – Pre¹- + cuvânta. Vezi definitia »

repetá (repetát, át), vb. – A spune, a produce din nou. – Var. repeți. Fr. répéter, var. prin adaptare la peți. – Der. repetent, s. m. (elev care repetă clasa); repetenție (var. rară repetență), s. f. (situația elevului repetent); repetitor, s. m., din fr. répétiteur; repetitor(iu), s. n. (sală de studiu în licee); repetiți(un)e, s. f., din fr. répétition. Vezi definitia »

VOLTÁ² vb. intr. (mar.) a executa, a face să execute o voltă (3). (< it. voltare, fr. volter) Vezi definitia »