Definita cuvantului ancoră
áncoră (áncore), s. f. – Piesă de metal cu brațe ca niște gheare care se coboară cu un lanț de pe o navă pe fundul mării. – Var. (înv.) anghiră. – Mr. angură. Lat. ancora (sec. XIX). Var. (sec. XV) din sl. anŭkira și acesta din ngr. ἄγϰυρα sau ἄγϰουρα (Philippide, II, 631), cf. alb. angurë. – Der. ancora, vb. (a fixa cu ajutorul ancorei); ancoraj, s. n. (ancorare).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ancoră
a sta smirnă expr. 1. a sta nemișcat / în poziție de drepți. 2. a fi obedient. Vezi definitia »
INCONSECVÉNȚĂ s.f. Lipsă de consecvență în idei, în acțiuni. [< lat. inconsequentia, cf. fr. inconséquence]. Vezi definitia »
MEROMORFÓZĂ s. f. (biol.) regenerare numai parțială a unui organ pierdut. (< fr. méromorphose) Vezi definitia »
haială, haieli s. f. (tox.) stare de euforie indusă de consumul de narcotice. Vezi definitia »
BLOCDIAGRÁMĂ (‹ fr., germ.) s. f. Reprezentarea în relief la scară mică a unui terit. care redă atît suprafața terenului cît și structura sa geologică. Introdusă în cercetare de geomorfologul american W.M. Davis; indicațiile pentru construirea ei au fost date de A. Lobeck (1924). Vezi definitia »