Definita cuvantului dinozaurieni
DINOZAURIÉNI s.m.pl. Ordin de reptile fosile uriașe, care trăiau în era secundară și se sprijineau mai mult pe picioarele dinapoi și pe o coadă puternică; (la sg.) animal din acest ordin; dinozaur. [Sg. dinozaurian. / pron. -za-u-ri-eni. / < fr. dinosauriens].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu dinozaurieni
BOLDEȘTI-SCĂIENI, oraș în jud. Prahova, la 14 km N de Ploiești; 11.834 loc. (1991). Expl. de petrol. Fabrici de geamuri, sticlărie, de celuloză, hîrtie și carton. Orașul s-a format, în 1968, prin contopirea localit. Boldești, atestată documentar din 1778, și Scăieni, menționată documentar din 1581. La scăieni a funcționat, între 1835 și 1836, un falanster înființat de către Theodor Diamant, după modelul preconizat de Charles Fourier. Vezi definitia »
ACARIÉNI s. m. pl. ordin de arahnide mici, înaripate, parazite. (< fr. acariens) Vezi definitia »
revení (-nésc, revenít), vb.1. A se macera, a se înmuia, a frămînta. – 2. A se jilăvi, a se umezi. – Var. răveni. Mag. revedni „a putrezi” de la rev „putreziciune” (Cihac, II, 623). După Tiktin și Candrea, ar trebui să se pornească de la reavăn, care ar indica umezeala pămîntului și ar proveni din sl. revinŭ „plan, neted”. Dar, pe lîngă dificultatea semantică, sensul de „putreziciune” este sigur în cuvîntul rom., cf. Coresi: mirul are oarece tărie și usucă și răveneala trupului suge-o. Der. reavăn (var. ravăn, reven), adj. (umed), mai curînd decît de la vb., poate direct din mag. (cf. și sb. ravenica „scurgere a unei mlaștini într-un rîu”); reveneală (var. răveneală), s. f. (umezeală, briză, răcoare). Vezi definitia »
Definiție cuvântului greabăn este dublata. Dacă dai căutare fără diacritice iți aduce ca rezultat 2 cuvinte identice ca forma și care fac legătura la 2 pagini cu id diferit dar care au același conținut: http://dexonline.ro/search.php?lexemId=24095 http://dexonline.ro/search.php?lexemId=24096 Vezi definitia »
CISTERCIÉNI s.m.pl. Ordin de călugări benedictini din Franța, datând din sec. XI, care au jucat un rol deosebit în colportarea formelor arhitectonice ale goticului timpuriu. // adj. Care aparține acestui ordin. ◊ Arhitectură cisterciană = arhitectură cu aspect simplu și sever. [Pron. -ci-eni, sg. cistercian. / < fr. cisterciens]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z