BIPARTÍȚIE s.f. Diviziune în două părți a unei celule, a unui nucleu. [Gen. -iei. / cf. fr. bipartition, lat. bipartitio]. Vezi definitia »

-ANDRÍE Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) bărbat”, „bărbătesc”. [< fr. -andrie, cf. gr. aner, -dros]. Vezi definitia »

XENOMANÍE, xenomanii, s. f. Pasiune exagerată pentru tot ce este străin. – Din fr. xénomanie. Vezi definitia »

EXCRÉȚIE, excreții, s. f. Faptul de a excreta; proces de eliminare a produșilor rezultați din procesele de dezasimilație ale organismului animal. ♦ Substanță eliminată de organism ca rezultat al proceselor biochimice. – Din fr. excrétion, lat. excretio. Vezi definitia »

ENERVÁȚIE s. f. ablațiune sau secționare a unui nerv, a unui grup de nervi ori a unui ganglion nervos. (< fr. énervation, lat. enervatio) Vezi definitia »