chentuc, chentucuri s. n. (dim.) v. chentan. Vezi definitia »

surdúc² s.n. (reg.) nume de floare. Vezi definitia »

ZĂBĂÚC, -Ă. zăbăuci, -ce, adj. Zăpăcit, aiurit, năuc. [Var.: zăpăúc, -ă adj.] – Contaminare între zăpăcit și năuc. Vezi definitia »

chitúc (-ci), s. m. – Butuc, ciot. Bg. kitjuk (Candrea). Însă cuvîntul bg. ar putea proveni din rom.; în acest caz chituc ar fi în locul lui *pituc, adică rezultat al unei contaminări cu pit- „mic” (cf. piti) cu butuc. Vezi definitia »

năpúc, năpúci, s.m. (reg.) purcelul cel mai mic al unei scroafe; repuc. Vezi definitia »