SESTÉRȚIU s.m. v. sesterț. Vezi definitia »

PECÚLIU s.n. 1. Avere câștigată de un tânăr neemancipat, de un sclav sau de un soldat și pe care acesta o primea la emancipare sau la eliberare. 2. Sumă mică, neînsemnată (economisită, strânsă prin muncă). ♦ Sumă de bani primită de un condamnat după ispășirea pedepsei, pentru munca prestată în timpul detențiunii. [Pron. -liu. / < lat. peculium, cf. fr. pécule]. Vezi definitia »

edechíu, edechíi, s.m. (înv.) slujitor cu rang inferior la curtea domnească. Vezi definitia »

liochíu (-íe), adj. – Roșu-aprins. Tc. lök „șerlac” (Tiktin). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »

MUCILÁGIU, mucilagii, s. n. 1. Substanță cleioasă care se afla în semințele de cereale, de leguminoase sau de plante uleioase, folosită, pentru proprietățile ei emoliente, în medicină, la aplicarea de cataplasme, loțiuni etc. 2. Material cleios (dăunător) rezultat prin degradarea compușilor celulozei din pasta de hârtie, sub acțiunea unor ciuperci și bacterii. ♦ Material cleios obținut prin măcinarea și hidratarea pastei de hârtie, până la pierderea caracterului ei fibros. – Din fr. mucilage, lat. mucilago. Vezi definitia »