PERGHÉL, pergheluri, s. m. 1. (Înv. și reg.) Cerc; cirumferință. ◊ Loc. adv. În perghel = circular. ◊ Loc. vb. A da pergheluri = a înconjura. ♦ Numele unui joc de copii cu arșice. 2. Instrument în formă de compas, folosit la măsurarea sau compararea grosimilor; p. gener. compas. 3. Partea concavă a unei bolți; zidărie în formă de arc sau de semicerc. – Din tc. pergel. Vezi definitia »

LABÉL s. m. 1. petala superioară a corolei orhideelor. 2. partea mediană a buzei inferioare la insecte. (< fr. labelle, lat. labellum) Vezi definitia »

LAPAROCÉL s. n. hernie ventrală. (< fr. laparocèle) Vezi definitia »

CERCĂNÉL, cercănele, s. n. Diminutiv al lui cearcăn. – Cearcăn + suf. -el. Vezi definitia »

OBICEL, obiceluri, (argou) s.n. 1. Tradiții sau canoane ale caselor de toleranță (cuvântul este folosit mai ales de către persoane implicate în afacerile de acest gen). 2. Suma ce trebuie achitată pentru serviciile prestate. 3. Câte bordeluri, atâtea ~. Vezi definitia »