CANTÓN s.n. 1. Clădire construită lângă o șosea sau lângă o cale ferată, înzestrată cu aparate de semnalizare, de protecție și de supraveghere a drumurilor respective, servind și ca locuință cantonierului. ♦ Sector al unui drum. 2. Unitate în administrația pădurilor, în care activează pădurarul; locuință de pădurar. 3. Unitate teritorial-administrativă care se întâlnește în unele țări (Elveția, Franța etc.). 4. (Arhit.) Una dintre cele patru ogive care compun o boltă în cruce. [< fr. canton]. Vezi definitia »

PLASTBETÓN s. n. beton în care se folosesc drept lianți mase plastice. (n. com.) Vezi definitia »

HORMÓN s.m. Secreție a glandelor endocrine, care stimulează și coordonează activitatea anumitor organe sau a întregului organism. [< fr., engl. hormone, cf. gr. horman – a excita]. Vezi definitia »

LIMFOGANGLIÓN s. m. ganglion limfatic. (< limfo- + ganglion) Vezi definitia »

NECTÓN s. n. (Cu sens colectiv) Totalitatea viețuitoarelor acvatice care se pot mișca liber în masa apei în care trăiesc. – Din it. necton. Vezi definitia »