MEREMETISEÁLĂ, meremetiseli, s. f. (Înv. și reg.) Meremetisire, – Meremetisi + suf. -eală. Vezi definitia »

HIPOSTÁZĂ s.f. 1. Stază sanguină pasivă. 2. (Gram.) Conversiune. [< fr. hypostase, cf. lat., gr. hypostasis]. Vezi definitia »

mlácă (mlắci), s. f. – Mocirlă, mlaștină. Sb., rut. mlaka (Tiktin). În Olt. și Banat. – Der. mlăcos, adj. (mocirlos); mlaștină, s. f. (mocirlă), probabil în loc de *mlaciștină, din pl. sau mai curînd de la un dim. *mlačka (după Scriban, de la un sl. *mlaščina; după Pușcariu, Conv. Lit., XXXVIII, 463, din alb. mlašk, cf. Philippide, II, 724; după Conev 40, din sl. mlaština, care nu ne e clar); mlăștinos, adj. (mocirlos); mlaștiniță, s. f. (plantă, Epipactis palustris). Vezi definitia »

ARBORÁDĂ s.f. Totalitatea catargelor și a vergelor unei nave. [< arbore + -adă]. Vezi definitia »

ARHONDĂREÁSĂ, arhondărese, s. f. Arhondăriță. – Arhondar + suf. -easă. Vezi definitia »