ACIUÍ vb. IV. v. aciua. Vezi definitia »

SEMĂLUÍ, semắlui, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) asemăna, a (se) compara. – Din magh. számolni. Vezi definitia »

săcui, săcuiesc v. t. (intl.) 1. a aresta, a închide. 2. a ancheta sever pe cineva. Vezi definitia »

ÎNGĂDUÍ, îngắdui, vb. IV. 1. Tranz. A da voie, a permite, a admite, a încuviința, a tolera ceva; a da cuiva permisiunea, a-l lăsa să... ♦ Refl. recipr. (Pop.) A se învoi, a se înțelege unul cu altul, a trăi în armonie. 2. Tranz. și intranz. (Pop.) A avea răbdare; a aștepta; a da răgaz; a amâna, a păsui. ♦ (Reg.) A întârzia, a zăbovi. [Prez. ind. și: îngăduiesc] – Din magh. engedni. Vezi definitia »

DESFĂTUÍ, desfătuiesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A sfătui pe cineva să nu facă ceea ce avea de gând; a abate, a opri de la... – Des¹- + sfătui (după fr. déconseiller). Vezi definitia »