PUTATÍVĂ, putative, adj. (Jur.; în sintagma) Căsătorie putativă = căsătorie încheiată de bunăvoie, dar prin necunoașterea, din partea soților, a unor clauze care împiedică existența sau validitatea ei. – Din fr. putatif. Vezi definitia »

PELÍCULĂ, pelicule, s. f. 1. Bandă subțire și flexibilă de celuloid sau din alt material sintetic, acoperită cu un strat de substanță fotosensibilă, întrebuințată în industria fotografică și în cinematografie; film. 2. Strat subțire dintr-o anumită substanță depus pe suprafața altei substanțe. 3. Membrană foarte subțire. – Din fr. pellicule. Vezi definitia »

ASPIRANTÚRĂ s. f. (în trecut) formă de studiu organizată pe lângă instituțiile de învățământ superior și institutele de cercetare științifică pentru pregătirea în vederea obținerii titlului de „candidat în științe”. (< rus. aspirantura) Vezi definitia »

SCOROJEÁLĂ, scorojeli, s. f. Faptul de a se scoroji. ♦ (Concr.) Tencuială, var sau vopsea cojită. – Scoroji + suf. -eală. Vezi definitia »

vașétă s. f., g.-d. art. vașétei; pl. vașéte Vezi definitia »