BISMUTÍL s. m. radical monovalent al bismutului, la hidroliza sărurilor de bismut. (< fr. bismuthyle) Vezi definitia »

NUMERÁBIL, -Ă adj. care se poate număra, calcula. (< lat. numerabilis, it. numerabile) Vezi definitia »

IREZOLVÁBIL, -Ă adj. De nerezolvat. [Et. incertă]. Vezi definitia »

CAPÁBIL, -Ă adj. Înzestrat; destoinic; valoros. ♦ Apt, potrivit, în stare de a face ceva. [Cf. fr. capable]. Vezi definitia »

IMPENETRÁBIL, -Ă adj. 1. Prin care nu pătrunde un lichid, lumina etc.; de nestrăbătut. ♦ (Fig.) De neînțeles, de nepătruns; ascuns. 2. (Fiz.) Care ocupă un spațiu în așa fel încât exclude din acel loc alt corp. [Cf. fr. impénétrable, lat. impenetrabilis]. Vezi definitia »