ALTAZIMÚT s. n. instrument astronomic pentru măsurarea azimutului constelațiilor. (< germ. Altazimut) Vezi definitia »

TRIBÚT s.n. 1. Birul pe care era obligat să-l plătească un popor învins unei puteri cuceritoare. 2. Obligație, datorie, ceea ce se cuvine cuiva; contribuție în general. ♦ A-și da (sau a-și aduce) tributul = a contribui la ceva. [< fr. tribut, lat. tributum]. Vezi definitia »

OCCIPÚT s. n. proeminență osoasă la polul posterior al craniului. (< fr., lat. occiput) Vezi definitia »

ÎNTREȚESÚT, -Ă, întrețesuți, -te, adj. Care este țesut amestecat, unit într-o țesătură. – V. întrețese. Vezi definitia »

strănút, strănútă, adj., s.m. și f. (înv. și pop.) (cal) cu o pată albă pe nas sau pe bot. Vezi definitia »