hahaléră (hahalére), s. f. – Pramatie, persoană fără scrupule. Origine necunoscută. Pare a fi în legătură cu ngr. χάχος „prost”, de unde hăhău, s. m. (prost, tont), în Mold. Vezi definitia »

MITÓZĂ s. f. mod de înmulțire a celulelor vii, prin transformări în structura nucleului, care se divide indirect; cariochineză. (< fr. mitose) Vezi definitia »

smochină, smochine s. f. om sfrijit / firav. Vezi definitia »

CORIGÉNȚĂ s.f. Situația în care se găsește un elev corigent; examen dat de un corigent pentru a putea promova. [Var. corijență s.f. / < corigent]. Vezi definitia »

BÚLCĂ, bulci, s. f. (Reg.) Franzelă; chiflă. – Din ucr. bulka. Vezi definitia »