LEUCOPENÍE s. f. Scădere patologică a numărului globulelor albe din sânge. [Pr.: le-u-] – Din fr. leucopénie. Vezi definitia »

SINTONÍE, sintonii, s. f. Egalitate în frecvența oscilațiilor mai multor sisteme fizice oscilante. – Din fr. syntonie. Vezi definitia »

ÁRIE² s. f. compoziție vocală rezervată solistului, cu acompaniament de orchestră, fragment dintr-o operă, oratoriu, cantată etc. 2. piesă instrumentală cu caracter cantabil. (< it. aria) Vezi definitia »

ZOOLATRÍE s. f. religie primitivă bazată pe cultul animalelor. (< fr. zoolâtrie) Vezi definitia »

COROLOGÍE s. f. 1. studiu al distribuției în spațiu a obiectelor, a organismelor. 2. metodă de cercetare care studiază răspândirea elementelor unei culturi istorice într-o anumită zonă geografică. (< fr. chorologie) Vezi definitia »