Definita cuvantului apăsa
apăsá (apắs, apăsát), vb. – 1. A se lăsa cu toată greutatea, a exercita o presiune, a presa. – 2. A copleși, a oprima, a fi supărător. – 3. A cufunda, a adînci. – 4. A întări. – 5. A scoate în relief, a accentua, a sublinia. Lat. *appensāre, de la pensāre, cf. pendĕre-appendĕre (Philippide, Principii, 21; Pușcariu 94; Candrea-Dens., 1349; REW 544; DAR); cf. v. fr. apeser, prov. apesar. Crețu 306 pleca în mod greșit de la un lat. *appressare. Cf. păsa. Der. apăsător, adj. (care oprimă, care copleșește); apăsătură, s. f. (presiune; oprimare).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu apăsa
pedeapsa bisericeasca pe care preotul o aplica credinciosului pe scaunul marturisirii Vezi definitia »
TRACASÁ vb. tr. a sâcâi, a plictisi, a supăra pe cineva. (< fr. tracasser) Vezi definitia »
mésa adv. – 1. Bătut la unele jocuri de cărți. – 2. (În expresii) Înșelat. Ngr. μέσα „înăuntru” (Graur, BL, IV, 100); cf. expresia l-au băgat mesa, din ngr. τòν ἔβαλαν μέσα. Cf. misit. Vezi definitia »
PANSÁ, pansez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A(-și) aplica un pansament; a (se) bandaja. 2. Tranz. (Rar) A țesăla un animal. – Din fr. panser. Vezi definitia »
REPUSÁ vb. I. tr. 1. (Franțuzism) A respinge, a retrimite. ♦ A rezista victorios. 2. (Mec.) A produce un efort care tinde să îndepărteze ceva. [< fr. repousser]. Vezi definitia »