ASCÉTICĂ s. f. Ramură a teologiei care se ocupă cu viața și operele marilor asceți creștini. – Fr. ascétique (< gr.). Vezi definitia »

SCIZÚRĂ s.f. (Anat.) Fisură pe suprafața unui organ; crăpătură. [< fr. scissure, cf. lat. scissura]. Vezi definitia »

angelícă (angelíci), s. f. – Plantă (Archangelica officinalis). – Var. anghelică, anghelină. Lat. angelica (sec. XIX); var. din ngr. ἀγγέλιϰα (Candrea). Din aceeași familie face parte angelic, adj., din fr. angélique, it. angelico. Vezi definitia »

STRÓFĂ s.f. (În tragedia greacă antică) Partea cântată de cor în timp ce se deplasa de la stânga la dreapta scenei. ♦ Fiecare dintre diviziunile unei poezii (lirice), formată din mai multe versuri. [< gr. strophe, cf. it. strofa, fr. strophe]. Vezi definitia »

șícă! interj. (reg.; repetat) strigăt cu care se cheamă oile. Vezi definitia »