IUÍT, iuituri, s.n (Rar) Chiuit. [Pr.: -i-u-] – V. iui. Vezi definitia »

DĂRĂCÍT², -Ă, dărăciți, -te, adj. (Despre lână, cânepă) Care a fost scărmănat cu daracul. – V. dărăci. Vezi definitia »

tătăít (-tă), adj. – (Mold.) Peltic. Creație spontană. Vezi definitia »

MĂRGINÍT, -Ă, mărginiți, -te, adj. 1. Limitat, redus. 2. Fig. (Despre oameni) Lipsit de inteligență; limitat, redus, prost; (despre calități intelectuale, sufletești etc.) lipsit de agerime, de profunzime. – V. mărgini. Vezi definitia »

stăruít, -ă, adj. (reg.) înstărit. Vezi definitia »