HRÚBĂ, hrube, s. f. Încăpere sau galerie subterană care servește la depozitarea produselor (alimentare). ♦ Cavitate subterană (zidită și boltită) care servește ca loc de trecere. ♦ Un fel de casă primitivă cu acoperișul de pământ; bordei îngropat. – Din ucr. hruba. Vezi definitia »

GEÁNĂ, gene, s. f. 1. Fiecare dintre firișoarele de păr de pe marginea unei pleoape. ◊ Expr. A(-i) da (cuiva) ochii (sau pleoapele) în gene (sau geană-n geană), se spune despre o persoană care este gata să ațipească, să adoarmă. A privi printre gene = a privi cu ochii întredeschiși. 2. (înv.) Pleoapă (a ochiului). 3. Fig. Dungă, fâșie îngustă de lumină; fâșie de deal, de nor etc. luminată. – Lat. genna (= gena „obraz, pleoapă”). Vezi definitia »

SCHIAGRÁMĂ s.f. Probă obținută prin schiagrafie. [Pron. schi-a-, scris și skiagramă. / < fr. skiagramme, cf. gr. skia – umbră, gramma – scriere]. Vezi definitia »

BETAÍNĂ s.f. (Chim.) Substanță, derivat al glicocolului, care se găsește în multe plante, în special în sfecla de zahăr. [Pron. -ta-i-. / < fr. bétaïne]. Vezi definitia »

SOLANÍNĂ s. f. Substanță extrasă din unele plante solanacee, cu acțiune toxică asupra organismului animal. – Din fr. solanine. Vezi definitia »