LEM s. n. modul lunar destinat a aluniza cosmonauții. (< fr. lem) Vezi definitia »

FONÉM s.n. (Lingv.) Cea mai mică unitate fonică a limbii care are funcția de a deosebi învelișul sonor al cuvintelor și al morfemelor. [Pl. -me, -muri. / < fr. phonème, cf. gr. phonema]. Vezi definitia »

REÁZEM, reazeme, s. n. 1. Dispozitiv care asigură sprijinirea unui corp de un alt corp; obiect de care cineva sau ceva se poate sprijini; rezemătoare. ◊ (Mec.) Punct de reazem = punct fix în jurul căruia forța și rezistența tind să ajungă în echilibru. ♦ Parte a unui sistem tehnic prin care se face legătura între două corpuri și care impune anumite restricții deplasării relative a acestora. ♦ (Rar) Balustradă. 2. Fig. Sprijin, ajutor, ocrotire. 3. Fig. Cauza, motivarea unei acțiuni; motiv, temei. [Var.: rázăm, reázăm, réazim s. n.] – Din rezema (derivat regresiv). Vezi definitia »

tererém, tererémuri, s.n. (înv.) 1. ornament melodic, tril. 2. zorzoane, marafeturi. 3. ornament grafic. 4. moft, ifos. Vezi definitia »

BETHLEHEM [beθliəm], oraș în NE S.U.A. (Pennsylvania), în conurbația Allentown-Bethlehem-Easton, la E de fl. Delaware; 70,4 mii loc. (1980). Centru metalurgic (uzinele concernului „Bethlehem Steel Corporation”), echipament electric, ind. chimică, textilă, a cimentului. Universitate (1865). Festival anual Bach. Fundat în 1741. Vezi definitia »