DISLALÍE s. f. (Med.) Greutate în pronunțarea cuvintelor. – Din fr. dyslalie. Vezi definitia »

INTRADERMOREÁCȚIE s.f. Modificare locală care apare în urma unei injecții intradermice. [Pron. -re-ac-, gen. -iei. / < fr. intradermo-réaction]. Vezi definitia »

ATARAXÍE s. f. 1. (Med.) Stare bolnăvicioasă de pasivitate a unui organ sau a unei funcțiuni. 2. Concepție filozofică idealistă din antichitate care susținea că omul trebuie să tindă spre o stare de perfectă liniște sufletească prin detașarea de frământările lumii. – Din fr. ataraxie. Vezi definitia »

POLIODONTÍE s. f. prezența de dinți supranumerari. (< fr. polyodontie) Vezi definitia »

MELOFOBÍE s. f. (Livr.) Aversiune față de muzică. – Din fr. mélophobie. Vezi definitia »