cónță, cónțe, s.f. (reg.) rămășiță de pânză; capăt zdrențuros al pânzei. Vezi definitia »

cameníță (cameníțe), s. f. – Sobă. – Var. căminiță. Mag. kemence (DAR). În Trans. Din sl. kamenĭ „piatră”, după Miklosich, Lexicon, 281; este însă evident că avem a face cu un dublet al lui cămin. Vezi definitia »

REFLORESCÉNȚĂ s. f. (bot.) a doua înflorire. (< fr. reflorescence) Vezi definitia »

NEALTĂDÁTĂ adv. (Rar; în expr.) Ca nealtădată = cum nu a mai fost, ca niciodată, ca nicicând. [Pr.: ne-al-] – Ne- + altădată. Vezi definitia »

cioroáblă, cioroáble, s.f. (reg.) cal bătrân și slab; mârțoagă. Vezi definitia »