Definita cuvantului organogeneză
ORGANOGENÉZĂ s. f. Proces de formare a organelor în cursul dezvoltării individuale a organismelor; organogenie. – Din fr. organogenèse.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu organogeneză
vătămătúră s. f., g.-d. art. vătămătúrii; pl. vătămătúri Vezi definitia »
DACTILIOTÉCĂ s.f. Colecție de inele sau de pietre prețioase. ♦ Casetă, sipet pentru păstrarea inelelor sau a pietrelor prețioase. [Pron. -li-o-. / < fr. dactyliothèque, germ. Dactyliothek, cf. gr. daktyliotheke < daktylios – inel, theke – raft]. Vezi definitia »
GIUGIULEÁLĂ, giugiuleli, s. f. (Fam.) Faptul de a (se) giugiuli; mângâiere, dezmierdare. – Giugiuli + suf. -eală. Vezi definitia »
áncoră (áncore), s. f. – Piesă de metal cu brațe ca niște gheare care se coboară cu un lanț de pe o navă pe fundul mării. – Var. (înv.) anghiră.Mr. angură. Lat. ancora (sec. XIX). Var. (sec. XV) din sl. anŭkira și acesta din ngr. ἄγϰυρα sau ἄγϰουρα (Philippide, II, 631), cf. alb. angurë.Der. ancora, vb. (a fixa cu ajutorul ancorei); ancoraj, s. n. (ancorare). Vezi definitia »
SCORȚONÉRĂ s.f. Plantă perenă cu frunze mari și flori galbene, cultivată pentru rădăcinile sale cărnoase, folosite în alimentație. [< it. scorzonera, cf. fr. scorsonère]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z