DÓCTOR s.m. 1. Titlu științific conferit în urma unui examen special și a unei teze; posesor al unui asemenea titlu. ◊ Doctor honoris causa = titlu onorific acordat de instituțiile de învățământ superior unei personalități de mare prestigiu, fără susținerea unei disertații. 2. Persoană care are studii medicale superioare și posedă dreptul de a practica medicina; medic. 3. (Fam.) Persoană foarte pricepută într-un anumit domeniu; maestru. [< lat. doctor, cf. fr. docteur, germ. Doktor]. Vezi definitia »

SENATÓR, senatori, s. m. Membru al unui senat (1, 2). – Din fr. sénateur, lat. senator. Vezi definitia »

văitătór (rar) (văi-) adj. m., pl. văitătóri; f. sg. și pl. văitătoáre Vezi definitia »

CUNCTÁTOR adj., s.m. (Rar) (Persoană) care temporizează, tărăgănează lucrurile pentru a provoca o întârziere. [< lat. cunctator]. Vezi definitia »

MOLIPSITÓR, -OÁRE, molipsitori, -oare, adj. (Adesea fig.) Care molipsește; contagios. – Molipsi + suf. -tor. Vezi definitia »