AFÁBIL, -Ă, afabili, -e, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Binevoitor, cordial. – Fr. affable (lat. lit. affabilis). Vezi definitia »

bibíl (bibíluri), s. n. – Broderie cu fire colorate; se aplică mai ales la extremități (mîneci și gît) la cămăși si bluze. – Mr. birbil’u. Ngr. μπιμπίλα „tiv”, μπιμπιλώνω „a broda” (Cihac, II, 639; Gáldi 156). Vezi definitia »

HIPOCOTÍL s.n. (Bot.) Regiune a tulpinii plantelor, situată între cotiledoane și colet². [< fr. hypocotyle]. Vezi definitia »

OSTENSÍBIL, -Ă adj. (Franțuzism) Vizibil; (p. ext.) evident. [< fr. ostensible]. Vezi definitia »

INOXIDÁBIL, -Ă adj. (despre metale, aliaje) care nu se oxidează. (< fr. inoxydable) Vezi definitia »