TÁLIE s.f. 1. Partea de mijloc, mai subțire a corpului omenesc, situată deasupra șoldurilor; mijloc. ♦ Parte a unui obiect de îmbrăcăminte care îmbracă mijlocul; (p. ext.) corsaj. 2. Statură, înălțime. ♦ (Fig.) Mărime, importanță, valoare. ♦ A fi de talia cuiva = a avea aceeași valoare, talent etc. ca și acela. [< rus. taliia, cf. it. taglia, fr. taille]. Vezi definitia »

ALOPATÍE s. f. procedeu terapeutic opus homeopatiei, bazat pe mijloace contrare naturii bolii. (< fr. allopathie) Vezi definitia »

GRANULÁȚIE s. f. 1. mic corpuscul pentru anumite celule. ◊ mică tumoare rotundă pe suprafața membranelor seroase și mucoase în anumite afecțiuni. 2. structură a unui material granular, exprimată în procente de greutate. 3. nodozitate mică (de origine tuberculoasă). (< fr. granulation) Vezi definitia »

EXAGERÁȚIE, exagerații, s. f. (Rar) Exagerare. – Din fr. exagération, lat. exaggeratio. Vezi definitia »

PREISTÓRIE s. f. perioadă în istoria omenirii anterioară apariției primelor documente scrise. ◊ studiul acestei perioade. (< fr. préhistoire) Vezi definitia »