Definita cuvantului eleganță
ELEGÁNȚĂ s.f. Distincție, grație în atitudini, în maniere; rafinament, gust, distincție în felul de a se îmbrăca, în croiala hainelor. ♦ Distincție în limbaj, în stil etc. [Cf. fr. élégance, lat. elegantia].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu eleganță
vierzurínă, vierzuríne, s.f. (reg.) vizuină. Vezi definitia »
GÁFĂ s.f. 1. Piesă metalică cu două gheare în formă de furcă, folosită pentru blocarea unui lanț în mișcare. ♦ Un fel de cârlig fixat de o prăjină, folosit la acostarea unei ambarcații etc. 2. (Fig.) Gest, vorbă, atitudine nesocotită, dar neintenționată, care poate supăra sau jigni. [< fr. gaffe]. Vezi definitia »
FOSFOCREATÍNĂ s. f. compus organic cu rol important în contracția musculară; fosfagen. (< engl. phosphocreatine) Vezi definitia »
BRONHOLITIÁZĂ s. f. formarea de calculi în bronhii. (< fr. broncholithiase) Vezi definitia »
FIÉSTĂ, fieste, s. f. Serbare, sărbătoare (populară) în țările de limbă spaniolă. [Pr.: fi-es-] – Din sp. fiesta. Vezi definitia »