Definita cuvantului arător
arătór (arătoáre), adj. – 1. Arabil, bun de arat. – 2. (S. m.) Plugar. Lat. ărātor (REW 600; DAR); cf. it. aratore, cat., sp., port. arador. S-a confundat în rom. cu lat. aratorius, care a avut același rezultat. Cf. ara.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu arător
ORATÓR, oratori, s. m. Persoană care rostește un discurs, care vorbește în public; persoană care are talentul de a vorbi frumos în fața unui public; retor. – Din lat. orator, fr. orateur. Vezi definitia »
ADNOTATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care adnotează un text. [Cf. lat. adnotator]. Vezi definitia »
TRADUCĂTÓR, -OÁRE, traducători, -oare, s. m. și f. Persoană care traduce (un text) dintr-o limbă în alta (în cadrul profesiunii sale). – Traduce + suf. -ător (după fr. traducteur). Vezi definitia »
RECONCILIATÓR, -OÁRE s. m. f., adj. (cel) care reconciliază; reconciliant. (< fr. réconciliateur) Vezi definitia »
BIOMOTÓR s. n. aparat pentru respirație artificială. (< germ. Biomotor) Vezi definitia »