Definita cuvantului emana
EMANÁ vb. I. 1. tr. A degaja, a exala. 2. intr. A proveni, a-și trage originea. [P.i. emán și -nez. / < fr. émaner, it., lat. emanare].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu emana
DAMASCHINÁ, damaschinez, vb. I. Tranz. 1. A îmbrăca în damasc. 2. A încrusta, într-un obiect de oțel sau de fier, firicele de aur sau de argint. – Din fr. damasquiner. Vezi definitia »
INCRIMINÁ, incriminez, vb. I. Tranz. A acuza o persoană de săvârșirea unei crime; p. gener. a învinovăți, a acuza. [Var.: încriminá vb. I] – Din fr. incriminer. Vezi definitia »
CASUARINA s. f. Arbore foarte înalt (c. 50 m), de origine australiană, cu creștere foarte rapidă și lemn foarte dur, tip al ordinului primitiv Casuarinales. Vezi definitia »
inseamna o ersoana sau zapada ,omat Vezi definitia »
ÎNGEMĂNÁ vb. tr., refl. a (se) uni, a (se) împreuna, a (se) îmbina strâns. (< lat. ingeminare) Vezi definitia »