PENTÁCLU s. n. talisman în formă de pentagramă. (< fr. pentacle) Vezi definitia »

CÚPLU s.n. 1. Pereche, reunire de două persoane bazată pe o legătură constantă sau datorată unei apropieri accidentale. 2. (Fiz.) Sistem de două forțe antiparalele și de aceeași intensitate. 3. Piesă de construcție plasată transversal în coca unei ambarcații sau în fuzelajul unui avion. [< fr. couple]. Vezi definitia »

EMICÍCLU, emicicluri, s. n. V. hemiciclu. Vezi definitia »

heblu s.m. 1.întuneric total într-un spațiu închis; 2.[în teatru]momentul dintre scene sau acte în care scena este cufundată în întuneric Vezi definitia »

BINÓCLU s.n. 1. Instrument optic format din două lunete terestre mici, folosit pentru a privi obiectele așezate la distanță. 2. Pansament care acoperă amândoi ochii. [Pl. -uri. / < fr. binocle]. Vezi definitia »