FOTOCONDUCTÍV adj.n. (Fiz.) Efect fotoconductiv = fotoconductibilitate. [< fr. photoconductif]. Vezi definitia »

INCITATÍV, -Ă adj. (Rar) Incitator. [Cf. it. incitativo]. Vezi definitia »

COLIGATÍV, -Ă adj. (Fiz.; despre proprietăți ale substanțelor) Care depinde numai de numărul și de natura moleculelor substanței. [< fr. colligatif]. Vezi definitia »

DENOTATÍV, -Ă, denotativi, -e, adj. (Despre sensul cuvintelor) Corespunzător denotației; precis; comun, obișnuit. ♦ (Despre stil) Neutru, obiectiv, lipsit de conotații. – Din fr. dénotatif. Vezi definitia »

CAUZATÍV, -Ă adj. verb ~ = verb factitiv. (< fr. causatif, lat. causativus) Vezi definitia »