ECHIDISTÁNȚĂ s. f. 1. diferență constantă pe verticală dintre cotele a două puncte pe două curbe de nivel vecine. 2. punct egal depărtat de cele mai apropiate puncte de pe țărmurile maritime care delimitează apele interioare aparținând unor stele maritime. 3. (fig.) calitatea de a fi echidistant (2). (< fr. équidistance) Vezi definitia »

PARATIREÓZĂ s. f. afecțiune neinflamatorie a glandelor paratiroide. (< fr. parathyréose) Vezi definitia »

CHESTÚRĂ s. f. 1. demnitatea și funcția de chestor în vechea Romă. 2. organ polițienesc superior unui comisariat. ◊ local, sediu al acestui organ. (< fr. questure, lat. quaestura) Vezi definitia »

IÓTĂ s. f. (Pop. și fam.; în expr.) (Nici) o iotă = deloc, câtuși de puțin, nimic. – Din ngr. ióta. Cf. fr., it. iota. Vezi definitia »

RECTOCOLÍTĂ s. f. inflamație a rectului și colonului. (< fr. rectocolite) Vezi definitia »