HIPOPLAZÍE s. f. dezvoltare incompletă a unui țesut sau organ. (< fr. hypoplasie) Vezi definitia »

FOTOTOPOGRAFÍE s. f. ramură a fotogrammetriei care se ocupă cu ridicarea în plan a unor suprafețe terestre restrânse. (< fr. phototopographie) Vezi definitia »

HOMEOPATÍE s.f. Metodă de tratament care întrebuințează doze foarte mici de medicamente care ar putea produce o boală analoagă bolii care se combate. [Pron. -me-o-, gen. -iei. [< fr. homéopathie, cf. gr. homoios – asemănător, pathos – suferință]. Vezi definitia »

RECITÁȚIE s.f. Recitare. [Gen. -iei, var. recitațiune s.f. / < fr. récitation]. Vezi definitia »

HEMOGLOBINURÍE s. f. prezența hemoglobinei în urină. (< fr. hémoglobinurie) Vezi definitia »