CONCÓRDIE, s. f. (Rar) Înțelegere; armonie. – Din lat. concordia. Vezi definitia »

LEPROZERÍE s.f. Loc unde sunt izolați și îngrijiți leproșii. [Gen. -iei. / < fr. léproserie]. Vezi definitia »

ASTEREOGNOZÍE s.f. (Med.) Incapacitate de a recunoaște formele obiectelor numai tactil. [Gen. -iei. / < fr. astéréognosie]. Vezi definitia »

PERSPIRÁȚIE s.f. Transpirație ușoară. [Gen. -iei. / < fr. perspiration]. Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s. f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în tările românești si în Peninsula Balcanicaă. 2. Via, tă sau îndelentnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »