Definita cuvantului huruitoare
huruitoáre, huruitóri, s.f. (reg.) s.f. instrument care huruie, folosit de paznicii de noapte pentru a-și da semnale.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu huruitoare
CHERATINIZÁRE s.f. (Biol.) Infiltrarea cu cheratină a unei mucoase sau a straturilor superficiale ale pielii; îngroșare a stratului cornos al pielii. [După fr. kératinisation]. Vezi definitia »
PALPÁRE s.f. Acțiunea de a palpa și rezultatul ei; (spec.; med.) examinare prin pipăire a anumitor părți ale corpului; palpație. [< palpa]. Vezi definitia »
FISTULIZÁRE s. f. formare a unei fistule. (după fr. fistulisation) Vezi definitia »
AURÍRE, auriri, s. f. Acțiunea de a auri (1). [Pr.: a-u-] – V. auri. Vezi definitia »
REVERIFICÁRE s.f. Acțiunea de a reverifica și rezultatul ei. [< reverifica]. Vezi definitia »