EPI- Element prim de compunere savantă cu semnificația „deasupra”, „pe”. [< fr. épi-, it. epi-, cf. gr. epi]. Vezi definitia »

protopopí, protopopésc, vb. IV (înv.) a exercita funcția de protopop (de șef al bisericilor și al preoților dintr-un teritoriu determinat). Vezi definitia »

stropí (-pésc, ít), vb. – A uda ușor, a împroșca cu apă. Sl. *sŭtropiti, în loc de kropiti (Cihac, II, 375; Tiktin), cf. sb. kropiti, pol. skropić. – Der. strop, s. m. (picătură; cantitate infimă), deverbal; stropelniță, s. f. (Banat, praftură de fierar); stropeală, s. f. (udare, umezeală); stropitoare, s. f. (udătoare); stropitură, s. f. (udare, umezire). Vezi definitia »

cimpí (-pésc, -ít), vb. – A se ghemui, a se încolăci. – Var. cinchi, chi(u)nci, ciumpi. Sl. *čępiti (Cihac, II, 52; Byhan 308); cf. pol. czupić. Cf. ciumpi. Vezi definitia »

prelipí, prelipésc, vb. IV (înv.) a lipi. Vezi definitia »