bénga s. m. – Diavolul. Țig. beng (Miklosich, Zig., 177; Philippide, Principii, 148; Graur 128; Juilland 158); cf. țig. sp. bengue, benguí „demon” (Besses 35; Clavería 126). Vezi definitia »

ALEGÁ², aleghez, vb. I. Tranz. (Jur.) A invoca ceva în sprijinul unei idei sau ca justificare a unei acțiuni. – Fr. alléguer (lat. lit. allegare). Vezi definitia »

BĂLEGÁ vb. I. v. băliga. Vezi definitia »

DÉNGA s. f. gripă epidemică tropicală provocată de un virus transmis prin intermediul unui țânțar. (< fr. dengue) Vezi definitia »

INTEROGÁ vb. tr. 1. a pune întrebări; a examina (elevi, studenți). 2. a supune unui interogatoriu. (< fr. interroger, lat. interrogare) Vezi definitia »