EXÓRDIU s.n. (Lit.) Prima parte a unui discurs; (p. ext.) introducere; prefață. [Pron. -diu. / cf. fr. exorde, lat. exordium]. Vezi definitia »

STÁNIU s.n. Metal alb-argintiu, moale, maleabil și ductil; cositor. [Pron. -niu. / < lat. stannum, cf. it. stagno, germ. Stannum]. Vezi definitia »

PLÍU s. n. 1. cută adâncă la un obiect de îmbrăcăminte pentru a-i da lărgime, lejeritate. ◊ îndoitură. 2. cută a unei formații anatomice. ◊ ondulație a terenului (anticlinal și sinclinal). (< fr. pli) Vezi definitia »

NEUROEPITÉLIU s. n. formă specială de epiteliu la capătul unor analizatori cu funcții importante în realizarea percepțiilor. (< fr. neuro- épithélium) Vezi definitia »

DESERVÍCIU, deservicii, s. n. Faptă neconvenabilă, dezavantajoasă; contraserviciu (2). – Des¹- + serviciu. Vezi definitia »