SMÂRCÂIÁLĂ, smârcâieli, s. f. (Reg.) Smiorcăit¹. – Smârcâi + suf. -eală. Vezi definitia »

SÍNTĂ, sinte, s. f. Mică ambarcație cu vâsle, care poate trece prin locuri foarte strâmte. Vezi definitia »

SUFÍTĂ² s.f. v. sofită. Vezi definitia »

năboiálă, năboiéli, s.f. (reg.) șuvoi, puhoi, torent. Vezi definitia »

ÚSNĂ, usne, s. f. (Pop.) 1. Marginea de sus (de obicei răsfrântă) a unei oale sau a altui vas adânc; gură, buză. ♦ Marginea (răsfrântă) de jos a unui clopot. ♦ Marginea de sus a unei luntre. 2. Ghizd al fântânii (de la nivelul solului în sus). ♦ Parte mai largă la baza puțurilor ocnelor vechi de sare, formând un prag pe care se așază o armătură de lemn. – Din sl. ustĩna. Vezi definitia »