ASCUȚITÓR, ascuțitori, s. m. Persoană care se ocupă cu ascuțițul uneltelor tăioase. – Din ascuți + suf. -(i)tor. Vezi definitia »

NOMENCLATÓR s. n. carte, broșură, listă care conține nomenclatura unui domeniu. (< fr. nomenclateur, lat. nomenclator) Vezi definitia »

COREPETITÓR, -OÁRE s. m. f. interpret care repetă, îndrumă sau acompaniază (la pian, orchestră) soliștii vocali sau instrumentali, dansatorii, coriștii etc., înaintea sau în timpul spectacolului și concertului. (< lat. correpetitor) Vezi definitia »

ECLOZIONATÓR s. n. compartiment al unui incubator în care are loc ieșirea puilor din ou. (< fr. éclosionnateur) Vezi definitia »

VÂRFUȘÓR, vârfușoare, s. n. Vârfuleț. [Var.: vârfșór s. n.] – Vârf + suf. -ușor. Vezi definitia »