Definita cuvantului final
FINÁL, -Ă, finali, -e, adj., subst. 1. Adj. Care reprezintă sfârșitul, încheierea, care marchează ultima fază (a unei lucrări, a unui proces, a unei acțiuni, a unui eveniment etc.); care se află în urmă, la sfârșit. ♦ (Substantivat, f.) Ornament tipografic care se plasează la sfârșitul unei cărți, al unui capitol etc. ♦ (Substantivat, f.) Sunet de la sfârșitul unui cuvânt, al unei propoziții etc. 2. S. n. Încheiere, sfârșit al unei acțiuni. al unei întâmplări, al unei lucrări etc. 3. S. f. Ultima fază a unei competiții sportive, a unui concurs artistic, științific etc. cu caracter eliminatoriu. 4. Adj. (Lingv.; despre propoziții, complemente, conjuncții) Care indică scopul, finalitatea. – Din fr. final, lat. finalis.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu final
MIÁMBAL s. n. Suc de lemn-dulce, coagulat și turnat în formă de bastonașe, întrebuințat în trecut ca medicament contra tusei. [Pr.: mi-am-] – Din tc. meyanbalı. Vezi definitia »
INCREMENTÁL, -Ă adj. (despre mărimi scalare) care se referă la un increment al unei alte mărimi. (< engl. incremental) Vezi definitia »
cristál (-le), s. n. – Sticlă specială, transparentă și perfect incoloră. – Mr. cristal. Ngr. ϰρύσταλλος (sec. XVII), și mai modern din fr. cristal. – Der. (din fr.) cristalin, s. n.; cristaliza, vb.; cristalizație, s. f. Vezi definitia »
MOTIVAȚIONÁL, -Ă, motivaționali, -e, adj. Care servește de motivație; cu motivație. [Pr.: -ți-o-] – Din engl. motivational. Vezi definitia »
NOMINÁL, -Ă adj. 1. De nume; pe nume; după nume. ◊ (Ec.) Valoare nominală = valoare indicată pe o acțiune sau pe un bilet de bancă și care nu corespunde uneori cu valoarea ei reală. 2. (Gram.) Care se referă la nume sau face parte din categoria numelui; care formează un nume. ◊ Flexiune nominală = flexiunea părților de vorbire declinabile; predicat nominal = predicat format dintr-un nume predicativ și o copulă. [Cf. fr. nominal, lat. nominalis < nomen – nume]. Vezi definitia »