HODORÓG², -OÁGĂ, hodorogi, -oage, s. m., f. și n., HODOROÁGA s. f. art. 1. S. n. Lucru (de obicei vehicul) învechit, stricat, hodorogit, care face zgomot la orice mișcare. 2. S. m. și f. Persoană bătrână, neputincioasă, ramolită. 3. S. f. art. Dans popular românesc din sudul Transilvaniei cu ritm vioi; melodie după care se execută acest dans. – Din hodorogi (derivat regresiv). Vezi definitia »

TRIALÓG s. n. convorbire în trei. (< fr. trialogue) Vezi definitia »

POTAMOLÓG, -Ă s.m. și f. Specialist în potamologie. [< fr. potamologue]. Vezi definitia »

BULDÓG s. m. câine de pază și utilitar, puternic, cu capul mare, botul turtit și fălcile proeminente. (< fr., engl. bulldog) Vezi definitia »

ENTOMOLÓG, -Ă s.m. și f. Specialist în entomologie; entomologist. [Cf. it. entomologo]. Vezi definitia »