găgăúț (-ți), s. m. – Nume al unei populații de origine cumanică, în sudul Basarabiei. Cuman. (tc.) kök uz „ușă albastră”, cf. rus. gagauz (Vasmer, I, 249). Nu are legătură cu găgăuț „stupid”, împotriva părerii din DAR. Vezi definitia »

sgalț (-țuri), s. n. – (Arg.) Cravată. – Var. zgalț. Germ. Halstuch, de unde și rus. galstuk › galstus, s. n. (cravată), cf. Cihac, II, 281 și potgalț. Vezi definitia »

FULGULÉȚ, fulguleți, s. m. Diminutiv al lui fulg. – Fulg + suf. -uleț. Vezi definitia »

GABLONȚ, gablonțuri, s. n. v. gablonz. Vezi definitia »

zgronț, zgrónțuri, s.n. (reg.) bucată, bucățică (de pâine). Vezi definitia »