Definita cuvantului arete
aréte (aréți), s. m. – Berbec de prăsilă. – Mr. arete, areati, megl. reti, areati, istr. arete. Lat. ăries, -etem (Pușcariu 115; Candrea-Dens., 81; REW 645; DAR; Pascu, I, 38); cf. genov. aeo, prov. aret. Pentru fonetism, cf. Rosetti, I, 51. – Der. arețar, s. m. (paznic de berbeci); arățel, s. m. (plantă, Borrago officinalis) a cărei origine apare ca necunoscută în DAR, și care trebuie să fie dim. de la arete (cf. celălalt nume popular, limba mielului).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu arete
INCESIBILITÁTE s.f. (Jur.) Calitatea unui bun de a fi incesibil. [Cf. fr. incessibilité]. Vezi definitia »
cu mâinile curate expr. legal. Vezi definitia »
IMATURITÁTE s.f. Starea a ceea ce este imatur. [Cf. fr. immaturité]. Vezi definitia »
Dragobéte s. m. – 1. (Olt.) Nume dat fiului Babei Dochia, personaj mitic născocit de fantezia populară. – 2. Sărbătoare populară de la 3 martie, considerată sărbătoarea păsărilor. Origine incertă. Pare a proveni din sb. drugobrat „cumnat”. Vezi definitia »
este Numele propriu al lui Dumnezeu care-L defineste ca Dumnezeu adevarat. Vezi definitia »