TOPOLOGÍE s. f. 1. ramură a matematicii care studiază deformațiile continue în geometrie și raporturile dintre teoria suprafețelor și analiza matematică. 2. (mat.) structură care se definește pe o mulțime de puncte cu ajutorul a unei părți a acesteia. (< fr. topologie) Vezi definitia »

-EMÍE Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) sânge”. [Var. -hemie. / < fr. -hémie, cf. gr. haima]. Vezi definitia »

TEXTOLOGÍE s. f. disciplină filologică, pregătirea pentru tipar a textelor clasice în forma lor autentică. (< rus. tekstologiia) Vezi definitia »

CISTOGRAFÍE s.f. Radiografie a vezicii urinare. [Gen. -iei. / < fr. cystographie]. Vezi definitia »

FOTOCOLOGRAFÍE s.f. Procedeu de reproducere tipografică în care se folosește un strat de gelatină sensibilizat la acțiunea luminii. V. heliotipie. [Gen. -iei, / < fr. photocollographie]. Vezi definitia »