ȘOCÁT, -Ă, șocați, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care a suferit un șoc (2). 2. Adj. Impresionat în mod neplăcut, contrariat. – V. șoca. Vezi definitia »

neșcolát, -ă, adj. (reg.) care nu are școală, care nu este instruit prin școală. Vezi definitia »

OPERÁT, -Ă adj. Căruia i s-a făcut o operație (2). // s.n. (Liv.) Lucrare, operă, acțiune, comportament. // s.m. și f. Persoană care a fost supusă unei intervenții chirurgicale. [< opera]. Vezi definitia »

LEGÁT¹ s. m. 1. (la romani) împuternicit al senatului sau al împăratului într-o provincie. ◊ comandant de legiune. 2. cardinal reprezentant al papei, care îndeplinește funcții asemănătoare celor încredințate ambasadorilor. (< fr. légat, lat. legatus) Vezi definitia »

NEMÂNGÂIÁT, -Ă, nemângâiați, -te, adj. Care nu-și poate găsi mângâiere în urma unei dureri, pierderi etc. suferite; neconsolat, inconsolabil; p. ext. nenorocit. ♦ (Despre dureri, necazuri etc.) Care nu poate fi liniștit, potolit, domolit, alinat. [Pr.: -gâ-iat] – Ne- + mângâiat. Vezi definitia »