GROȘÍȚĂ (GRÓȘIȚĂ), groșițe, s. f. 1. Monedă străină de argint, care a circulat și în țările române. 2. Monedă poloneză de aramă, care a circulat și în țările române. – Gros + suf. -iță. Vezi definitia »

ȚARÍNĂ s. f. 1. soția țarului. 2. titlu dat împărăteselor Rusiei. (< fr. tsarine) Vezi definitia »

CIOCOÁICĂ, ciocoaice, s. f. Termen de dispreț pentru o femeie parvenită (de la sate); soție de ciocoi¹; p. ext. boieroaică. – Ciocoi¹ + suf. -oaică. Vezi definitia »

MANIVÉLĂ s. f. pârghie îndoită în unghi drept, care servește la mânuirea unui mecanism, la transformarea unei mișcări de rotație într-o mișcare rectilinie etc. (< fr. manivelle) Vezi definitia »

CONFITÚRĂ s. f. preparat din (suc de) fructe fierte în zahăr (marmeladă, gem). (< fr. confiture) Vezi definitia »